Citire clasa a IV-a (1960)
Article start up on 14.09.2022_01.15 (UTC+2)
Ca emigrant... ajung rar pe-acasă, precum ajungeau in vechime argonauții.
Tot la fel de rar precum un soldat, de pe front. Vii acasă doar intr-un soi de "permisie" căreia mai toata lumea ii spune "concediu" sau "vacanta", deși când vorbim de plecat in vacanta, vorbim de plecat de-acasa, nu de venit acasă.
Mie mi-au fost dragi cărțile (nu cele de școală, nu cele obligatorii, nu cele impuse ci... cele din "biblioteca universala"), astfel că de cate ori ajung pe-acasă, îmi dau întâlnire cu cate pot din ele, dintre cele pe care in viața mea, am reușit sa mi le cumpăr, sau... cum e cazul câtorva, le-am primit cadou, sau... pur si simplu le-am găsit aruncate, prin Spania... din cele spaniole, la ghenă, la gunoi.
N-am suportat... impunerea discreționară, in nici un fel de aspect al vieții, iar la rândul meu, nici eu nu impun discreționar altuia, nimic. De-aia... la vremea mea, m-am dus in armata "soldat necopt", si m-am întors "soldat copt" (nu "fruntaș", nu "caporal", nu "sergent").
Despre cărți însă, noroc ca... nu am multe (vreo suta-două de bucăți), si alea... vai de ele.
Tura asta, revenit acasă, dereticând prin podul casei mele, m-am (re)întâlnit cu un vechi manual școlar, mai precis cu o veche "Carte de citire" de prin 1960.
Manualul acesta nu mai are coperți, ii lipsesc pagini si de la început (începe de la pagina 7), si de la sfarsit (ultima pagina fiind 158), singurul element identificativ existând... din loc in loc, in josul paginii, asa cum se vede in poza alăturată, mențiunea "Citire clasa a IV-a".
 |
| Tovarășul Gheorghe Gheorghiu Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, și tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, vizitînd Combinatul siderurgic Hunedoara. |
Ne-identificându-i-i nici o pagină de "conținut", i-am creat eu unul (după cum se vede in continuare) in care am notat titlul lecției, pagina de la care acea lecție începe, si apoi, ca să știu mai ușor cate lecții sunt in total, numărul curent.
Prin intermediul acestui blog, încerc sa fac cunoscută "consumatorului" de articole scrise pe format blog, lucrarea mea. Dar "sediul" principal al lucrării mele, este pe format "pagină web" (vezi aici).
Fiecare format are avantajele si dezavantajele sale.
Pagina web îmi permite așezarea simultană a aceluiași text, in patru limbi, in coloane paralele.
La mine... asa este o situație încât, daca nu îmi dirijez simultan cuvintele atât spre publicul spaniol cat si spre cel roman, mai bine îmi încrucișez mâinile la piept si nu fac nimic.
Dar, la formatul pagină web, nu exista contor pentru vizitatorii de pagină, si atunci tu ca autor, nu ai nici o idee dacă "marfa" ta, o caută cineva, sau nu.
Pentru că are importanta să știi daca muncești cu rost, sau fără.
Formatul blog oferă contorizarea, dar uite... ca să mă adresez si publicului spaniol, sunt nevoit să fac un alt articol, in spaniolă, ca o copie cat mai perfectă, a acestuia.
Ma rog, probleme si probleme.
Ideea este ca am sa pun de aici in jos, o lista de conținut, lista in care voi transforma in link, orice denumire de lecție căreia am ajuns sa ii creez pagină web.
Deocamdată, la ziua de azi (14.09.2022) nu am create pagini web decât pentru primele 10 lecții, din totalul de 82.
Dacă nu creezi pagină, nu obții URL-ul ei, si atunci... nu poți crea link, nu poți să o împărtășești cu publicul.
Chiar si goală dacă este pagina la crearea ei, important este să ai URL-ul, pentru că mai apoi, pe parcurs, o... "mobilezi"
Dar... mai multe, si mai mărunte, in fiecare pagină in parte, după cum o veni... vorba.
La drum...
Conținut
Numărul curent / Numărul paginii / Titlul lecției
- 007 Întoarcere (poezie de Ion Brad).
- 008 În tabăra de curte (de Octav Pancu-Iași).
- 009 Scrisoare către copii (de N. K. Krupskaia)
- 010 De trei ori, ca la brigadă (..........)
- 011 Căprioara (de Emil Gârleanu).
- 012 Valea Trotușului (.........).
- 016 23 August (poezie de Marcel Breslașu).
- 017 Toamna (..........)
- 018 Calendarul naturii (poezie, .........)
- 020 O seară la casa unui colectivist ( ........... )
- 023 Apele îmblânzite ( ........... )
- 024 Alieta Helașvili ( ............. )
- 026 Măreț pământ al patriei iubite (poezie de Eugen Frunză)
- 027 Cules de vie la boier (de Zaharia Stancu).
- 031 Întîmplare din răscoala țăranilor din 1907 ( ............ ).
- 032 Santinela (de Demostene Botez).
- 034 Drumuri prin cîmpie (de Dragoș Vicol).
- 036 Steagul roșu (poezie, ........... )
- 037 Comoara din Fîntîna Mare ( ....... ).
- 040 La Smolnîi ( ........ )
- 043 "Spasibo, Sașa..." ( ...... ).
- 045 Dobrogea (de Traian Coșovei) .
- 046 Bunica ( de Barbu Șt. Delavrancea ).
- 050 O călătorie la București ( .......... ).
- 053 Schimbul de noapte ( .......... )
- 056 Ghid pentru București ( ....... )
- 057 Victor Babeș ( ...... )
- 060 Răsplata muncii ( ..... )
- 063 Mina de cărbuni ( Mihai Beniuc )
- 065 Donca Simo ( ..... )
- 066 Partidului ( Mihai Beniuc )
- 068 Prima șarjă ( V. Nicorovici )
- 071 Aviatorul Aurel Vlaicu
- 072 Ghicitoare ( .......... )
- 072 Pentru o viață îmbelșugată ( ......... )
- 074 Cum se fabrică un tractor ( ........... )
- 076 30 Decembrie (............)
- 077 De vorbă cu anul nou (........ )
- 078 Cu pluta pe Bistrița ( de Alexandru Vlahuță )
- 079 Pe valea Bistriței (Geo Bogza).
- 080 Patriei, pace! ( ........ )
- 082 Meșterul Nicu (de Alexandru Vlahuță)
- 085 Iarna (Mihail Sadoveanu).
- 086 Ce se întîmplă sub zăpadă? ( ........ )
- 088 Hora Unirii (de Vasile Alexandri)
- 088 Constanța ( ........... )
- 091 Iarna (de Vasile Alexandri).
- 092 George Enescu (de Nicolae Tăutu) .
- 095 Spre polul sud ( ........... )
- 098 Iarna (de Nicolae Labiș)
- 099 Serioja Tiulenin (de A. Fadeev) .
- 102 Pentru cine crește pădurea?
- 104 Vorbe înțelepte (............ )
- 104 Gruia (de Șt. O. Iosif)
- 106 Sfîrșitul lui Filimon Sîrbu (de Petre Iosif)..
- 107 Tipograf ilegal (A. G. Vaida).
- 110 Căminul cultural de la Deleni ( ....... )
- 112 Un om dintr-o dărabă ( ......... )
- 115 Între Țepeș și Mahomed ( ........... )
- 117 Martie (de Nina Cassian)
- 118 Artek ( ............... ) .
- 120 Primăvara ( ............. ).
- 122 Într-o zi de primăvară (Mihail Sadoveanu).
- 123 Primăvara (Nicolae Labiș).
- 124 George Coșbuc ( ........... )
- 124 Vestitorii primăverii (de George Coșbuc).
- 126 Vacanța de primăvară (............ ).
- 127 Lecția de geografie (de Al. Andrițoiu).
- 129 Din viața lui Mihai Eminescu (de Cezar Petrescu).
- 132 Nunta în codru (de Mihai Eminescu).
- 133 Tudor (de I. A. Bassarabescu).
- 134 Ploaia de iunie (de Pop Simion).
- 137 Un fel de poveste (de Baruțu T. Arghezi).
- 139 La cosit (de Tudor Arghezi).
- 140 Piua lui Moș Mitru (de Călin Gruia).
- 146 Dumbrava minunată (de Mihail Sadoveanu).
- 149 La demonstrația de 1 Mai ( .......... )
- 151 1 Mai (de S. Marșak).
- 152 Cui i se cuvine recunoștință? ( .......... ).
- 155 Micul patriot padovan (de Edmondo de Anicis).
- 157 Un dorobanț (de George Coșbuc).
- 158 Prietena noastră, Bulgaria.
In loc de încheiere
După cum spuneam la începutul acestui articol... mie mi-a plăcut, de mic, foarte mult cartea, dar nu cea de școală (nu cea de comunista școală, nu cea care in loc sa mă ajute sa îmi creez si afirm personalitatea, avea menirea de a mă de-personaliza).
După cum găsim si la articolul spaniol despre "hobby" (parcă), printre oamenii care fac ceva din hobby, sunt si unii care ajung sa faca acel "ceva", chiar mai bine decât un profesionist.
Spre exemplu... un conducator-auto amator, poate sa conducă mai profesionist decât multi conducători-auto profesioniști.
Spre exemplu, un scafandru-amator, un speolog-amator, un documentarist-amator, un arheolog-amator, un explorator-amator, un transmisionist-amator, un cântăreț amator, un cineast amator, etc pot face respectiva treaba mult mai profesionist decât multi profesioniști de-ai respectivului domeniu.
Numai ca un amator, accede mai greu, uneori... infinit mai greu, la recunoașterea sociala de care are parte un profesionist,
Si... e normal sa fie asa.
Școala (cea ne-indoctrinatoare) este de o capitală importanță pentru societate, si este normal ca... scară ierarhică stabilită curricular de ea sa fie respectată. Acea școală care contribuie la descoperirea si dezvoltarea personalității fiecăruia... asa cum este el, si nu aceea care face din om un fel de cocă (de aluat) care sa se muleze pe orice fel de tavă, de vas, dorește lumea adulta a acelei societăți.
Va urma!
 |
Cineva care ar dori sa si-o cumpere ar trebui sa caute pe net, asa cum am căutat eu. In acest caz, stocul este epuizat, dar nu e exclus sa mai apara. |
Comentarios
Publicar un comentario