Mentalitatea colectivă comunistă contra mentalității colective democratice / La mentalidad colectiva comunista contra la mentalidad colectiva democrática
Articulo start up on 07.03.2022_11.01 (Paterna, España)
Articol (de blog) inter-relaționat cu articolul (de pagina web):
Articulo en desarrollo / Artícol în curs de realizare / Article in progress / Статья в разработке
Articol care are ca baza de pornire un comentariu de-al meu la o postare din pagina de Facebook intitulata Romanian Truck Driver
- (RO) Mentalitatea colectivă comunistă contra mentalității colective democratice
- (ES) La mentalidad colectiva comunista contra la mentalidad colectiva democrática
- (EN) The communist collective mentality against the collective democratic mentality
- (RU) Коммунистический коллективный менталитет против коллективного демократического менталитета (Kommunisticheskiy kollektivnyy mentalitet protiv kollektivnogo demokraticheskogo mentaliteta)
- (UK) Комуністичний колективний менталітет проти колективного демократичного менталітету (Komunistychnyy kolektyvnyy mentalitet proty kolektyvnoho demokratychnoho mentalitetu).
"Păi da, soluția (după părerea autorului postării din Romanian Truck Driver) e... să faci "ciocu mic" (adică să nu fii persoană, ci cățel).
Pe ruși, pe cubanezi, pe nord-coreeni, pe românii care n-au ieșit din țară, îi înțeleg, dar pe cei care își au rezidența în vreunul dintre statele Europei de Vest, mi-e (mai) greu să-l înțeleg.
Celor din țară, cenzura le-a ascuns și le tine ascunse informațiile care i-ar ajuta să înțeleagă diferența dintre simpla ființă umană, și persoană.
Mai înainte de abolirea sclaviei, tot ceea ce după aceea s-a numit "salariat", mai înainte de abolire se numea "iobag", iar și mai înainte, sclav.
Diferența dintre "salariat" și formele de dinainte de abolirea (juridică) sclaviei, este aceea că atât salariatul cât și orice alt membru al Societății, sunt considerate "persoane" (și au atribuite niște anume caracteristici, aceleași... de la "împărat", până la "proletar").
Prin 1977, nenea Ceașcă a introdus în Romania o lege numită "Normele de adresare....", prin care (printre altele) interzicea folosirea termenului "salariat" sau "angajat" si înlocuirea lor cu formulele "om al muncii" sau "personal muncitor". Asta pentru ca "salariatul" are (în democrație) niște drepturi bine definite de OIT, în timp ce "omul muncii/personalul muncitor" nu avea mai multe drepturi decât clasicele "animale de muncă".
Eu nu zic cu intenția de a jigni pe nimeni, ci... ca să trezesc, dar Occidentul a pierdut războiul cu URSS, prin acordarea "liberei circulații a romanilor si bulgarilor in CE", promulgată prin 2002 (parcă). Mentalitatea colectivă pe care a creat-o specificul limbaj comunist in 45 de ani, în România, e foarte greu de schimbat (iar mentalitatea individuală "joacă" între niște invizibile linii trasate de "mentalitatea colectivă").
Cu "mentalitatea colectivă rusă" e și mai mare problema, acolo fiind un "drum... bătătorit de 100 de ani" (si nu de 45 ca la noi).
Aceeași problemă o are și Cuba (problemă pe care am studiat-o îndeaproape), și Coreea de Nord, și Uganda sau RD Congo, și în general cam toată partea inferioară a clasamentului "Indicelui Democrației".
Din păcate (pentru mine) limba spaniolă are termeni corespondenți pentru cuvintele românești "iobag" și "sclav", dar nu are pentru termenii "argățeală" și "slugăreală", specialități în care... dacă românii nu erau mari artiști, nu se puteau băga sub tălpile a cine știe cărui număr de "șoferi profesioniști vest-europeni", împingându-i pe aceștia în sus, spre a le lua locul cel de la baza piramidei.
Nu e rău că le-a luat locul, dar asta trebuia să se producă prin "luptă dreaptă", și nu prin strecurarea pe sub limitele cele mai de jos ale "ștachetei"..
.
.
.
.
Comentarios
Publicar un comentario