Solidaritatea de tip ortodox este foarte puțin orto-doxă / La solidaridad ortodoxa es muy poco orto-doxa.

 Article start up on 03.03.2022_11.26 (UTC+1 / Paterna, España)

Vedem in acest zile in care Ucraina traieste marea tragedie de a fi invadata de Rusia, pe motiv ca ucrainenii nu au stiut sa aleagă in asa fel incat sa se incadreze in marja de libertate trasata de Rusia, foarte multe persoane care se implica in fel si chip in actiuni de ajutorare a acelor cetateni ucrainieni cu care reusesc sa conecteze.
Solidaritatea este un lucru despre care nimeni nu poate spune ca exista vreun moment in care nu ar fi nevoie de ea. Dar, ca sa facem un inceput discutiei noastre de aici, am sa inpart si conceptul "solidaritate" in aceleasi trei tipuri in care impart si concepte precum:

.
Mai frate, de unde sa stii tu, asa... aiurea, cand ii pica unei persoane complet necunoscute, cand ii pica bine o farfurie de ciorba, un caus de palma de coliva, un covrig, o paine, sau altceva?
Tu, poate cadorisesti pe cineva cu doua kile de orez, dar el mai are patru acasa, dar are nevoie de tenesi. 
Pe-aici prin Spania, tot romanii sunt, in majoritatea lor, cei care isi fac pomeni cu cersetorii (in majoritatea lor, tot romani), intretinand si cultivand cersetoria.
Mai merg si strainii la jocul asta, dar in general, strainii, sunt constienti ca daca isi platesc impozitele, Statul se ocupa in mod organizat de asistenta sociala.
Persoanele din fostele "state comuniste", atata au fost fentate de stat, incat e suficient sa auda cuvantul "stat", si i se si activeze reflexul de asi pazi buzunarul.
Trecerea de la "statul comunist" la "statul democratic", desi a fost ca si cand ai schimba de la "tabinet" la "septica", sau de la "fotbal" la "rugby" (sau invers), "numitorul comun" al denumirii celor doua jocuri diferite, era tot "stat", asa ca romanul a ramas ca un fel de taur care, cand vede rosu, nu il mai intereseaza altceva decat ca vede rosu.
<<<<<<<<<<<
Felul no-formal, si informal in care romanii vor sa-i ajute pe ucraineni, dincolo de faptul ca este... salutabil, mai mult incurca decat ajuta.
Si toata asta din cauza obiceiului de a cauta cai cat mai ne-oficiale, de a face un asa lucru.
Va urma!

Solidaridad, como debía ser / Solidaritate, cum ar trebui sa fie


Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

Păcureți (1912). Traiul sătenilor / Păcureți (1912). El nivel de vida de los aldeanos

Imagen
Aici, în limba română, citat din volumul " Monografia comunei Păcureți ", publicat de  Andrei Nicolescu  în anul 1912. Mai jos, in limba spaniolă, traducerea (plus  wikificarea  în ambele limbi) făcută de admin. Aquí, en rumano, citado del volumen " Monografia comunei Păcureți ", publicado por el  Andrei Nicolescu  en 1912. Mas abajo, en español, traducción (más la  wikificación  en ambos idiomas) realizada por admin .   Pagina 72 în PDF / 70 în carte Capitolul IX   Traiul sătenilor   Mai toată populaţiunea Păcureţilor duce acelaş traiu şi aceleaşi obiceiuri . Nici un bordeiu nu există în comună.  554 case cu o singură încăpere , acoperite 20 cu coceni şi 524 cu şindrilă , înălțimea 2 metri, locuite de 1786 suflete.  55 case cu 2 încăperi, sală la mijloc şi prispă, locuite de 440 suflete, acoperite 40 cu fier, 15 cu şindrilă, înălţimea 2 m şi 25 cm.  5 case cu mai multe încăperi, locuite de 20 suflete, învelite cu şindrilă, înălţimea 3 metri.  614 Totalul caselor.
Leer más

Despre "Monografia comunei Păcureți" / Sobre la "Monografía de la comuna de Pacureți"

Imagen
Ayord says: Va fi o lucrare foarte amplă, o lucrare care se va face sub ochii publicului spectator, o lucrare căreia, ori de câte ori timpul mi-o va permite, îi voi mai adăuga noi și noi cărămizi. Va fi un fel de zgârie-nori pe care eu îl voi zidări doar cu sculele de mână proprii zidarului, iar aici, de-abia suntem la faza săpatului șanțurilor pentru fundație. Prin această " poartă de acces " se intră, de fapt, în șantierul propriu zis. Poftiți!  la șantierul...  Despre "Monografia comunei Păcureți" Citat din "Monografie": CAPITOLUL I   ISTORICUL COMUNEI  § I  Generalităţi  Isvoarele istorice care să ne dea date sigure, despre trecutul, evenimentele petrecute, în satul Păcureţi, ne lipsesc cu desăvîrşire.  Şi vor fi fost multe de reţinut.  Intr'un sat unde comerciul de petrol a început de pe la 1500 - 1600 , câte fapte interesante nu s'a putut întâmpla.  Singure poveştile bătrânilor, confirmate prin împrejurări mai noi, ne mai pot întări credinţe
Leer más

Păcureți 1912. Hora satului / Păcureți 1912. El baile local

Imagen
  Hora satului  ,,Hai la horă "; ,,mergi azi la horă ?".  Astfel 'şi spun fluturându-le pe buze iubirea de viaţă, scânteindu-le ochii de lumină şi  se întreabă cu zâmbete de bucurie fetele în dimineaţa zilelor de Dumineci şi sărbători adunate cu cofele la fântână , unde în noaptea de bobotează ,când se scaldă apele de la Isus ", şi-a văzut norocul dacă busuiocul pus acolo a fost mai bogat înrourat de bruma nopţii.  Tot să trăeşti. Munca grea de peste săptâmănă nu împiedică de fel hora să nu se ţie. Cei 15-20 ani sunt prilej de mari avânturi, făuritori de idealuri în neant!  Hora e veşnic tânără, ea nu are sfârşit.  Ce nu înbătrâneşte?  ,, hora" spun bătrânii.  E zi cu soare. Nici un nor nu vesteşte ploae sau furtună. Un vânt uşor adie în aer răcorind tinerele vlăstare spre bucuria sufletului lor ce pluteşte în dulcele iluzii ale unei vieţi înaripate de raiul speranţei.  La horă cântă din vreme, doină cântec dulce, cei doi lăutari din „ diblă " şi o
Leer más