Fenomenul nașterii la specia umană / El fenómeno del nacimiento en la especia humana
Procesul de naștere natural este clasificat în patru faze: ștergerea și dilatarea colului uterin, coborârea, nașterea copilului și livrarea placentei. Nașterea poate fi asistată cu medicamente precum anestezice sau oxitocina, utilizate în cazul unor complicații de întârziere severă a nașterii. Împreună cu epiziotomia (incizie chirurgicală în zona perineului), toate acestea nu trebuie făcute niciodată în mod obișnuit (rutinariu), întrucât cea mai sigură naștere este cea care evoluează spontan și în care nu există nicio intervenție ne-necesară.3 În unele sarcini (graviditati) clasificate/catalogata ca de risc ridicat pentru mamă si/sau făt, nașterea are loc prin operație cezariană: extragerea fătului printr-o incizie chirurgicală în abdomen.
Rata mortalității materne fără asistență medicală (care include sarcina, nașterea și perioada postpartum (lăuzia), nașterea (travaliul) fiind momentul de cel mai mare risc) este de aproximativ 1 la 150. La rândul său, rata mortalității neonatale fără asistență medicală este mult mai mare, iar rata de morbiditate pentru ambele, adică boala și sechelele, este evident chiar mai mare. Acest lucru este confirmat prin observarea statisticilor istorice înainte de introducerea tehnicilor de asepsie și antisepsie, precum și utilizarea de lichide intravenoase, transfuzii, antibiotice, oxitocină, antihipertensive, intervenții chirurgicale și multe alte proceduri medicale.
Aceste foarte ridicate rate de mortalitate persistă la nașterile naturale fără asistență medicală, care continuă să apară în multe țări din cauza lipsei de acces la resursele de sănătate sau din motive/ratiuni ideologice.4 >>> Nașterea umană / Parto .
El parto humano, también llamado nacimiento, es la culminación del embarazo humano hasta el período de la salida del feto del útero.1 La edad de un individuo se define por este suceso en muchas culturas. Se considera que una mujer inicia el parto con la aparición de contracciones uterinas regulares, que aumentan en intensidad y frecuencia, acompañadas de cambios fisiológicos en el cuello uterino.2
El proceso del parto natural se categoriza en cuatro fases: el borramiento y dilatación del cuello uterino, el descenso, nacimiento del bebé y el alumbramiento de la placenta. El parto puede verse asistido con medicamentos como anestésicos o la oxitocina, utilizada ante complicaciones de retraso grave de alumbramiento. Junto con la episiotomía (incisión quirúrgica en la zona del perineo), todo esto no debe hacerse nunca de manera rutinaria, ya que el parto más seguro es el que evoluciona espontáneamente y en el que no se interviene innecesariamente.3 En algunos embarazos catalogados como de riesgo elevado para la madre o el feto, el nacimiento ocurre por cesárea: la extracción del feto a través de una incisión quirúrgica en el abdomen.
La tasa de mortalidad materna sin asistencia médica (que incluye la preñez, el parto y el puerperio, siendo el parto el momento de mayor riesgo) es de alrededor de 1 en 150. Por su parte, la tasa de mortalidad neonatal sin asistencia médica es mucho mayor y la tasa de morbilidad para ambos, es decir, enfermedad y secuelas, es evidentemente aún más elevada. Esto se constata observando las estadísticas históricas previas a la introducción de las técnicas de asepsia y antisepsia, así como el uso de líquidos intravenosos, transfusiones, antibióticos, oxitocina, antihipertensivos, cirugía y muchos otros procedimientos médicos.
Estas elevadísimas tasas de mortalidad persisten en los partos naturales sin ninguna asistencia médica que siguen sucediendo en numerosos países debido a la falta de acceso a los recursos sanitarios o por razones ideológicas.4 >>> Nașterea umană / Parto . |
| Nașterea umană / Parto |
Comentarios
Publicar un comentario