Conspect / Resumen

 Aviz important! Acest articol tip blog se afla in strânsă inter-relationare cu articolul cu acelasi nume dar in format pagina web "Conspect/Resumen (pagina web)", fiecare dintre cele doua forme de suport, punând la dispoziția creatorului instrumente de care celălalt suport inca nu dispune.

Aviso importante! Este articulo tipo blog se encuentra estrechamente interrelacionado con el articulo con el mismo nombre pero en formato pagina web: "Conspect/Resumen (pagina web)", cada tipo de soporte ofreciendo al creador, intrumentos que el otro tipo de soporte aun no las tiene.

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

Asa de mult e de când făceam, ca elev, vreun "conspect" (la vreo lecție), încât si uitasem, mai apoi, de existenta acestui termen.

Elev fiind, si văzând filme precum "Incoruptibilii", apoi "Mannix", "Columbo", "Kojak" sau altele asemenea, mă batea gandul sa îmbrățișez si eu... "Dreptul".

Dar, imi aduc aminte... parca ieri, ca ajunsesem "pe painea mea" (prin 1978), ma... emancipasem (cum se zice cand iesi de sub tutela parinteasca, si iti devii propriul tau tutor,  ca ma intrebam... trecand pe sub podul de la Sud, ... lasand pe mana dreapta, "Clubul CFR", si indreptandu-ma spre "poarta 1" a Uzinii 1 Mai", spre a merge la "Sectia M2", sectorul 4 (parca), atelierul 3 (parca), unde unul dintre "Rangheț"-uri reprezenta "postul meu de munca"... pentru 8 ore, si... ne-convenindu-mi cat scosesem din mine, pe linia realizării școlare, abia așteptasem sa-mi devin propriul tutore, ca sa fac "seralul", sa obțin "bac"-ul, si-apoi... oi vedea... si mă gândeam (printre alte opțiuni) si la "Drept", dar... ne-stiind ce materii o cuprinde, mă întrebam asa... ca vorbind singur: "Ce-o fi ala... "Drept"?

Cred ca era dimineața (pe la 6 - 6,30) când îmi făceam gândurile asta, dar tot la fel de bine putea sa fie si 10 - 10,30 seara (ora de mers la schimbul III), pentru ca era întuneric afara, si... putina lume mișuna.

Inclinația, felul meu de-a fi, firea mea,  cred ca m-ar fi împins mai degrabă catre profesia de procuror, decât spre cea de avocat, pentru ca munca de procuror mi se parea dinamica, iar cea de avocat, mi se parea a fi... statica.

Mie îmi placea inca de la joaca cu mingea, sa fiu dintre cei care creează faze, dintre cei care creează cele mai propice circumstanțe echipei in care juca, pentru ca echipa sa câștige, si... prin prisma asta, mi se parea ca... avocatul, cam așteaptă... la pomană (sa-i aducă procurorul materialul necesar, ca sa aibă si el ce prelucra).

Prostii. Gândurile nebunului, pe marginea drumului :) Nu cunoșteam nimic despre domeniu dar, îmi făceam si eu idei.

Cele mai pregnante însă, erau acelea ca.. nu exista posibilitatea sa fi fost un adevărat "om de Drept", ci trebuia sa fii avocatul, procurorul (sau orice alta funcție juridica) Statului comunist, in raportul lui cu cetățenii. Iar asta, desi la varsta si in circumstanțele pe care le trăiam, nu le intelegeam cum le inteleg azi, repulsia era aceeasi.

Imi depusesem dosarul sa fac seralul, pe undeva pe Democrației, dar... in momentul asta, nici nu-mi mai aduc aminte cum se numește (desi as putea sa caut pe Google).

Dosarul mi-a ramas pe-acolo, venise ordinul de recrutare, si in loc sa aman armata pentru "seral", mi-am zis ca mai bine fac eu mai intai armata, si apoi stau liniștit si-mi fac liceul

Dar... lucrurile n-au decurs după planul meu, in armata am făcut "școala de șoferi", obținând astfel o a doua calificare, si... când ai doua, nu mai ai una, nu mai este ca atunci când ai o unica carare, ci este ca atunci când cărării ii apare o ramificație, iar tu... te scarpini in cap, si te întrebi... "Pe unde o fi mai bine sa o iau?" 

Mi-am ales... acolo o profesie, am pornit pe drumul ei, si nu as fi ieșit de pe linia mea, cum nu iese tranvaiul sau trenul, de pe-al lor, pana la vârsta pensionarii, si... asta era. Dar, vorba aia: "Degeaba lasi tu lumea in pace, ca nu te lasa ea, pe tine". Invizibile forte mi-au stricat "linia" pe care mai aveam de mers inca 12-13 ani pana la acea ultima statie, numita "pensionare pentru limita de varsta", si... mi-au provocat o chestie pe care... tocmai de-aia am si tradus-o si publicat cat am reusit eu mai curand, in Wikipedia, si care se numește, in spaniola "Muerte civil", cărei traduceri eu ii pusesem titlu in limba romana "Moarte civila", dar pe care titlu cineva la schimbat in "Pierderea drepturilor civile".

Șoferia îmi conferea la acea vreme, cel mai potrivit mod de a evada (ca din) pușcărie, alea 8 ore pe zi pe care... vreai/nu vreai, trebuia sa le trăiești la un loc cu societatea comunista. Apoi... 8 ore dormeai (erai... in afara societății, de orice fel ar fi fost ea), iar alte 8 ore, erau ale mele, intangibila proprietate privata. Ma rog... povesti, hai sa ne reîntoarcem la... "conspect".

Pana mai ieri, spuneam despre scrisul cu care mi-am mobilat miile de articole de tip blog, sau de tip pagina web, ca sunt "ciorne".

Nu era greșit, dar si mai corect spus, este ca toate acestea sunt de fapt "conspecte".

Am gasit (in DEX-online) o scurta definiție a conceptului "conspect" (vezi aici). Nu e rea, ca definiție, dar aduce o si mai buna completare, conținutul articolului "Resumen", din "Wikipedia in spaniola".

Asa ca... din doua "fuioare", am sa împletesc un bici, si... sa vedem daca... trăsnește :)